Într-o revenire cu ceva nou! Plus un fragment din titluri.

▶️Cine este  ea.

Din graiul ei culegi o viata 
Atârnă  până şi ultimul fir de-ar  vrea 
Soarele-l transformă-n ceaţă 
Luna o preface-n zâmbet şi-n copil şi iar în stea. 

Si nu e vorba  doar de rimă 
Poate fi şi ea dar, uneori, chiar nu.
Doar ca o scânteie mică - ce o hraneste - apare 
Ca mai apoi să continuie în stilul ei aparte. 

Asa cum din zi se face noapte şi din noapte zi 
La fel în lumea ei,  lucrurile sunt în formare.
Într-un astfel de 'tărâm',  cuvântul "original" mai iese din tipare.
De acum pătrunzi în lumea ei.. orice, oricând.. totul dispare! 
 Ramai tu şi ceea ce ea a transpus  in "cantec".

Cum ajungi în povestea ei, deja dantelutele  de stele  despre care vorbea intr-un  alt paragraf de rânduri, si in alte împrejurări, se vor coase cu picături din ce vrea ea. 
Căci rostul nu e oarecare. Însemnătatea celor mai mici detalii este totul pentru ea. 

Prima dată este gândul, poate un cuvânt 
Apoi  un sunet,  o muzică;
Şi croieşte într-o imagine basmul vrut 
Ori ce anume nu a mai avut să zică. 

Dacă o înţelegi e bine, s-ar  bucura. 
"Nespus! " ar spune . Dar ideea e ca în lucruri şi în fapte omu -i diferit. Nu îl poate face să priceapă şi sã îi placă tot. 

Fiecare avem şi ştim, imaginaţia noastră 
Şi poate că nu vrem să o aducem la iveală ;
Dar, totuşi, cu timpul ne arătăm de ce suntem în stare şi cum mintea, uneori "ne face socoteală".

Ştii vorba 'ceea: că-i vânt, că-i ploaie, nimic nu-ţi stă în cale!
Exact şi aşa în această putere. Puterea de a scrie. Pentru că aşa o numim. Îl consider un dar ; unul preţios.  Ţine de suflet şi de tot ce înseamnă viaţă dar şi ce se află dincolo de ea. Cu toţii îl avem în sânge. De generaţii întregi avem reale istorisite şi rostite , vieți întregi de om trăite mai bine sau mai greu ori avem versul pur al graiului neînflorit..

Din nou  pe o pagină lucruri calde, lucruri  reci se preschimbă cum vrem noi. Pot,şi îmi dovedesc mie, pentru că în mine stă întâi voinţa,  că începând de la cel mai mic lucru , îl pot face  mare. îl pot "plasa" unde mâna "îmi dictează ", îi pot atribui sentimentul meu copleşitor ori îl pot învăţa chiar să mă știe. Mă pot juca simplu cu natura in culoarea şi conturul poveştii, pot confrunta ploaia în  muzica de dragoste in plina desfășurare a unei noi iubiri! 

Poate nu înţelegi, ştiu, ori spui că e prea mult, dar ţi se pare!  Nu vrei să mai ştii?  Oricine e liber la asta dar e păcat. Însă nimeni nu e obligat! 
Ceea  ce  scriu e doar acel " eu " care îmi dictează fiece literă,  ca la fabrica de prăjituri,  în şirur ca pe o bandă rulantă.  Aşa cum ai face un lucru 'de-a  fir a păr ' aşa stă treaba aici în lumea scrisului. 
Sunt multe..

Fragmentul titlurilor *

[ Parcă ieri, Lunecând uşor cu scrisul, Îngerul fericit şi rănit din Visul rupt  de realitate , îşi căuta O  nouă rază de lumină în Greul aşteptării. Dar, într-un Nou sentiment venit de nicăieri ,o Pasiune părea pentru Un moment  un Secret. Şi îşi dorea să Mai stea* Pe -o margine de lume cu sufletul ce îi alina viaţa având cu ei doar o Sticluţă cu vise din care o Ploaie de petale ieşea de fiecare dată când ei zâmbeau şi erau fericiți. Pentru că ști, Sunt momente când,  ceva de suflet te poate lăsa ţintă ca -ntro Poezie fără titlu .. În prezent,  după cum își spune şi  acum,  "când totul era o Destăinuire pentru mare cu Bucăţi din amintiri , timpul nu îşi mai ştia rostul, se încurca în el", însă de cum a pus piciorul în noua călătorie a vieţii, nu s-a mai simţit ca şi când nu  te mai  poţi debarasa  de un alt suflet şi, ca O  mică vietate într-o lume atât de mare , a ajuns să Stie cine a fost cine e şi cine va fi.. ]

Nico-09/02/2016 -
• Cine este ea •