sâmbătă, 12 mai 2018

Pe margini de poezie (30/01/17 )

Foi scrise in aer , se împrăștie în cuvinte
Din suflet de rânduri, în sunet de vioară petrecute
Peste ani - pajisti parfumate cu amintiri plăcute .

Privirea unei mări îngândurate,
Din suflet de copil
Șopti în ritmuri de pian
Foile acelea colorate
Pe pământ descurcate în van .

-- Privește în sclipirea florii - o lacrimă zâmbește!
Pe-o mie de culori se îmbie în văpaia soarelui 
Și strigă, ca  odinioară omenește,
Îmbrăcată în paginile dulci cu  aromele cerului..

Din corul inimii , norii se adunau,
În liniștea muzicii, cuvinte desprindeau..
Pașii amărîți, mâini tremurânde , glasuri curioase, 
Să îmbrace tonurile poeziei glorioase!

Pe margini de fereastră, bobocii mângâiaţi de raze, 
Sfârșesc o poezie.
Inima-i începe a bate în ritmuri de stilou
Și-ofileşte, și-înflorește cu aceleaşi roze 
 Păstrate în suflete din nou 
Ca într-o feerie.

-- Amintește promisiunea către luminile infinitului!
Bucuria divină , o înlesneşte
Prin toate cele ale pământului 
Şi omul iubește! 




-Niico.-


luni, 23 aprilie 2018

Într-o revenire cu ceva nou! Plus un fragment din titluri.



▶️Cine este  ea.

Din graiul ei culegi o viata 
Atârnă  până şi ultimul fir de-ar  vrea 
Soarele-l transformă-n ceaţă 
Luna o preface-n zâmbet şi-n copil şi iar în stea. 

Si nu e vorba  doar de rimă 
Poate fi şi ea dar, uneori, chiar nu.
Doar ca o scânteie mică - ce o hraneste - apare 
Ca mai apoi să continuie în stilul ei aparte. 

Asa cum din zi se face noapte şi din noapte zi 
La fel în lumea ei,  lucrurile sunt în formare.
Într-un astfel de 'tărâm',  cuvântul "original" mai iese din tipare.
De acum pătrunzi în lumea ei.. orice, oricând.. totul dispare! 
 Ramai tu şi ceea ce ea a transpus  in "cantec".

Cum ajungi în povestea ei, deja dantelutele  de stele  despre care vorbea intr-un  alt paragraf de rânduri, si in alte împrejurări, se vor coase cu picături din ce vrea ea. 
Căci rostul nu e oarecare. Însemnătatea celor mai mici detalii este totul pentru ea. 

Prima dată este gândul, poate un cuvânt 
Apoi  un sunet,  o muzică;
Şi croieşte într-o imagine basmul vrut 
Ori ce anume nu a mai avut să zică. 

Dacă o înţelegi e bine, s-ar  bucura. 
"Nespus! " ar spune . Dar ideea e ca în lucruri şi în fapte omu -i diferit. Nu îl poate face să priceapă şi sã îi placă tot. 

Fiecare avem şi ştim, imaginaţia noastră 
Şi poate că nu vrem să o aducem la iveală ;
Dar, totuşi, cu timpul ne arătăm de ce suntem în stare şi cum mintea, uneori "ne face socoteală".

Ştii vorba 'ceea: că-i vânt, că-i ploaie, nimic nu-ţi stă în cale!
Exact şi aşa în această putere. Puterea de a scrie. Pentru că aşa o numim. Îl consider un dar ; unul preţios.  Ţine de suflet şi de tot ce înseamnă viaţă dar şi ce se află dincolo de ea. Cu toţii îl avem în sânge. De generaţii întregi avem reale istorisite şi rostite , vieți întregi de om trăite mai bine sau mai greu ori avem versul pur al graiului neînflorit..

Din nou  pe o pagină lucruri calde, lucruri  reci se preschimbă cum vrem noi. Pot,şi îmi dovedesc mie, pentru că în mine stă întâi voinţa,  că începând de la cel mai mic lucru , îl pot face  mare. îl pot "plasa" unde mâna "îmi dictează ", îi pot atribui sentimentul meu copleşitor ori îl pot învăţa chiar să mă știe. Mă pot juca simplu cu natura in culoarea şi conturul poveştii, pot confrunta ploaia în  muzica de dragoste in plina desfășurare a unei noi iubiri! 

Poate nu înţelegi, ştiu, ori spui că e prea mult, dar ţi se pare!  Nu vrei să mai ştii?  Oricine e liber la asta dar e păcat. Însă nimeni nu e obligat! 
Ceea  ce  scriu e doar acel " eu " care îmi dictează fiece literă,  ca la fabrica de prăjituri,  în şirur ca pe o bandă rulantă.  Aşa cum ai face un lucru 'de-a  fir a păr ' aşa stă treaba aici în lumea scrisului. 
Sunt multe..

Fragmentul titlurilor *

[ Parcă ieri, Lunecând uşor cu scrisul, Îngerul fericit şi rănit din Visul rupt  de realitate , îşi căuta O  nouă rază de lumină în Greul aşteptării. Dar, într-un Nou sentiment venit de nicăieri ,o Pasiune părea pentru Un moment  un Secret. Şi îşi dorea să Mai stea* Pe -o margine de lume cu sufletul ce îi alina viaţa având cu ei doar o Sticluţă cu vise din care o Ploaie de petale ieşea de fiecare dată când ei zâmbeau şi erau fericiți. Pentru că ști, Sunt momente când,  ceva de suflet te poate lăsa ţintă ca -ntro Poezie fără titlu .. În prezent,  după cum își spune şi  acum,  "când totul era o Destăinuire pentru mare cu Bucăţi din amintiri , timpul nu îşi mai ştia rostul, se încurca în el", însă de cum a pus piciorul în noua călătorie a vieţii, nu s-a mai simţit ca şi când nu  te mai  poţi debarasa  de un alt suflet şi, ca O  mică vietate într-o lume atât de mare , a ajuns să Stie cine a fost cine e şi cine va fi.. ]

Nico-09/02/2016 -
• Cine este ea •

duminică, 14 mai 2017

Bitul cuvintelor

14.05.2017


Cu fiecare nota, cuvantul danseaza intr-un sir frumos pe o coala. Cu toate astea, prea multe nu se aduna la inceput. E greu pana se regasesc pe o pagina intreaga. Dintr-o mana de imaginatie si o atmosfera prielnica , iese ceva frumos. Insa mai intervin blocaje si poate fi mai greu.. 
Poate e nevoie de un fel de samba al muzicii din randuri. Un impuls catusi de puternic. Cuvintele sa se prinda unele de altele si sa-si faca loc intr-o maniera eleganta si , dupa ce isi vor incalzi sensul de la inceput, sa porneasca un minunat dans spre arta lor indragita. Se avanta in sunetul imens al notelor si cu drag vor sa arate coregrafia lor pentru a fi unite cat mai mult timp. In ecoul pasilor desenati, urme de culoare pe un covor alb raman. Isi vor canta viata litera cu litera ca si cum numai pentru asta ar exista. De fapt, ce ar mai fi notele fara ele? Ce ar fi muzica vietii fara ele? 
In bitul inimii se simt, in lumea frumoasa ele traiesc. Ele nu au nevoie de intrebari sau raspunsuri, ele-si sunt aproape pe paginile cuvenite si aici tot isi vor mai fi.

vineri, 5 februarie 2016

 ["Primul chip frumos "]

S-a nascut un chip frumos ca oricare altul. Are asemănarea ta. Ochii de o mare infinită, faţa luminoasă; ar putea fi ea, ai putea fi tu, aş putea fi eu..

S-a născut un chip frumos sub privirile acelor oameni nerăbdători dar uimitori ca de obicei, atingând o nouă lume într-ale sale mâini şi gândiri. Lucruri noi: sunete noi , culori noi, simţuri noi, cuvinte noi, întâmplări noi, drumuri noi, priviri noi; cine le poate reţine pe toate? Toate au fost, sunt şi vor fi aici pt fiecare la timpul potrivit.

S-a născut un chip frumos pe acelaşi pământ pe care calci şi tu, cu aceleaşi vise cu acelaşi rost . S-a născut un chip frumos aproape de tine, aproape de noi pentru a vedea ce înseamnă trăirea. Pentru a putea observa miracolele naturii din jurul său, pentru a afla diferenta dintre bine si rau, pentru a simti iubirea omenească, pentru a vedea frumusetea in toate formele ei, pentru a avea parte de succesul vieţii.

S-a născut un chip frumos în lumina soarelui-rege peste ape şi pământuri, adoră căldura sub care priveşte uimit libertatea inocentelor vietăţi specialiste în zbor. A învăţat să stea în regatul necuvântătoarelor şi să le înţeleagă cursul.


S-a născut un chip frumos parfumul dulce al graiului prim ascultat , învăţând să aleagă propria floare a vieţii şi să aibă grijă de ea. A învăţat  să asculte  glasuri blânde şi  să apere a sa conștiință de gurile reci. A fost greu timpul este  dur dar ştie acum..

S-a născut un chip  frumos ca din marea învolburată să înveţe liniştea . Cântul ce obisnuia să-l ştie poate l-a uitat, însă nu şi de unde a plecat.

S-a născut un chip frumos pentru luna pentru stele pentru cerul etern pentru visul său nemuritor. Îşi va  păstra "averea" sufletului , acolo unde numai el ştie că este în siguranţă. În rândurile de stele va scrie ceva şi le va lua pe fiecare, calde sau reci, și va aprinde o lumină la fiecare cuvânt căzut dintr-a  sa mână. A învăţat  să-şi deschidă noi lumi mai clare unde ar trebui să fie, atunci când neclaritatea își făcea loc.

S-a născut un chip frumos din iubirea adevarată nestinsă, pe notele tomnatice ale vieţii. A simţit dragostea prin toate felurile ei. A văzut tristeţea când a avut cărări greşite; durerea gândului i-a rămas ceva timp dar nu ştia de ce . Şi a  învăţat ce este regretul, dar nu l-a purtat pe umeri. A învăţat să conştientizeze că totul începe să se întâmple cu un scop. Pentru că miracolul vieţii l-a cunoscut de la prima simţire, prima privire, primul miros, primul cânt, prima iubire, de la prima şi unica viaţă, primului chip frumos! 

28 ian 2016
Nico C. 
21:46

miercuri, 6 noiembrie 2013

Cand simti ca nu poti face nimic sa te debarasezi de un alt suflet




Atasament..



E atat de greu cand te atasezi de o persoana  pe care desi ai
cunoscut-o foarte recent ajunge sa iti fie foarte draga. In ciuda faptului ca e departe de tine tu tii la ea si iti pare rau ca  nu poti fii mereu acolo.
Imi aduc aminte zilnic de el, oriunde ma aflu, in orice moment.
Pentru o clipa, iti dai seama ca atunci cand sunteti amandoi, totul e mai frumos si mai usor! Simti in jurul tau o atmosfera calda de prietenie, de sprijin, de intelegere reciproca.
Cand te gandesti la persoana respectiva esti invaluita de un aer curat, plin de speranta, de fericire, relaxant insa, totodata, esti cuprinsa de emotii firesti ce te fac sa nu uiti nicicand acea persoana.
Mai ales cand o privesti .. mii de povesti din suflet ii citesti!
Mai ales cand ii zambesti, e semn clar cat o iubesti!
Mai ales cand ii esti aproape.. de langa ea n-ai mai pleca!
Cand iti zambeste stie ca tu vei tine cont de fericirea ei!
Cand o vezi fericita, cea ma mare parte iti este oferita tie!
Cand privirea ei atinteste in ochii tai, nu-ti muta privirea. Lasa-i inocenta sufletului sa afle ce este cu adevarat iubirea!
Cand iti spune ce si-ar dori, ascult-o si incearca sa o intelegi, caci si tu vei avea nevoie de asta mai mult ca oricand!

vineri, 25 octombrie 2013

Cafeneaua Virtuală ~
















miercuri, 23 octombrie 2013

O vietate mica intr-o lume atat de mare

* Ceva mic intr-o lume atât de mare..*


         Intr-o clipa, gandul iti poate aduce in fata ochilor, chiar si deschisi, atatea amintiri.Poti retrai in cateva secunde ore intregi din viata ta.
         Incearca sa observi lucrurile mici din jururl tau. Un lucru banal l-ai putea considera, insa treaba asta te poate face sa realizezi, sa simti mai mult decat ti-ai putea inchipui. Doar incearca. Opreste-te pentru un moment, aseaza-te fata in fata cu prorpriile sentimente, cu propria reflexie si regaseste-te pe tine, noul "tu".
Daca simti ca astepti in zadar, nu e nimic, trebuie doar sa ai rabdare. Ori, poate nu ai privit in directia potrivita. sau nu ai alungat tot ce ti-ar putea distrage atentia.. Nu te lasa pacalit de fosnetul lumii., strigarile, stricaciunile din jur; concentreaza-te numai asupra gandurilor tale. Incearca din nou sa te privesti ochi in ochi, sa cauti imaginea propriului suflet. Totusi, daca reflexia "se imprastie" si nu o poti mentine clara, inseamna ca nu esti inca pregatit indeajuns sa infrunti ceea ce te inconjoara, pentru a controla ceea ce depinde de interiorul tau. Va fi nevoie de mai multa putere, mai mult curaj, mai mult timp, mai multa rabdare, vointa!
          Esti, sau poti fi ca o mica faptura necuvantatoare ce se oglindeste in propria imagine.
Faci o gramada de lucruri in viata, si, totusi, nu stii unde vei afla peste cativa ani.. Sau daca esti foarte increzator, sigur pe tine, fara sa iti dai seama ceva intervine si siguranta se destrama.. Din diferite motive, poate unele pe care nu poti afla niciodata, nesoguranta intervine si te mai coboara cu cateva trepte.. dar trebuie inlaturata si, inlocuita cu credinta, rabdarea, puterea in sine. Puterea de a crede cu adevarat ca poti trece prin orice..
          Identifica-te cu o mica pasare. Nu, nu cu un alt om, pentru ca esti deja om...pune-te in locul acelei vietati mici. O fi greu oare? Nu stim, fiecare ar trebui sa ne dam seama, sa incercam macar. Desii pasarea zboara cu ajutorul aripilor oriunde doreste, ea trebuie sa supravietuiasca in mediul ei. Prin binecuvantarea Domnului, zilnic isi cauta hrana necesara, locul prielnic de a se stabili si a fi ferita de primejdii care o pandesc prin tot "frunzarisul". Chiar prin faptul ca nu poate vorbi, o face mai speciala, pentru ca este inzestrata cu alte calitati, frumuseti daruite tot de Dumnezeu: de la minunatul penaj ce-i acopera ingrijit corpul, si complexele capacitati de adaptare, pana la superbele sunete pe care le poate face. Asa cum fiecare pasare are limbajul ei de a comunica, comportamentul, modul in care poarta viata cu propriile aripi, asa se intampla si cu oamenii.